17 august 2016

Nea Fănică, sudorul


Chiar dacă facem casă cu mâinile noastre, pentru unele lucruri mai avem nevoie de ajutor calificat. De data aceasta, l-am găsit în sat, la câteva case mai încolo. A fost o întâmplare să aflăm că avem un vecin sudor.... întâmplare nu tocmai întâmplătoare, căci toate se întâmplă cu un scop și atunci când e nevoie, nu-i așa? Eram la o vecină și a apărut Nea' Fănică să îi aducă mere din grădină.


Vecina, vorbăreață, dar foarte drăguță mi-a povestit câte cea despre el și am aflat că e meșter priceput.
Și iată că peste câteva zile avem nevoie de sudor. Am făcut rost de număr, l-am sunat și s-a dus arhitectul nostru să se întâlnească cu el, ca să îi arate ce e de sudat.
Nea Fănică: Două zile, că într-una nu cred că gătăm.
Ce "D-zo" sudăm două zile la fiarele astea, gândește arhitectul meu, că dacă meșterul zice două zile, sigur se fac trei- patru.. și deja se vedea o săptămână păzind sudorul. 
În fine, bine-i așa, că altă variantă nu este mai la îndemână. Acceptă, inclusiv prețul rezonabil.
De notat că a fost primul sătean care atunci când i-am cerut preț, l-a și dat, nu s-a codit sau să ne întrebe cât vrem să dăm.
Nea Fănică: Sâmbătă la șapte jumate începem. Că ne prinde căldura și ne bate soarele în cap. 
Super! În nici o sâmbătă, inainte de 9 jumătate- 10 n-am ajuns la șantier, acu că-i musai, e musai.

Și așa dis de dimineață a început munca.
Nea Fănică: Nu știu dacă ne lasă curentul să-i dăm viteză.. 
Ar fi bine să ne lase, că doar am pus curent de șantier și a costat destul, gândesc eu.
Nea Fănică vede schița, înțelege repede, ne organizează, are detoate la el, măsurăm, punem pe poziții, le fixează cu puțină sudură și ne dă liber. "De acu e numai treaba mea".
Mai sudează.. mai stă la umbră să facă pauză aparatul, ne mai povestește una-alta. Simpatic, foc.
Și uite așa, până la ora 5 dupămasa termină de sudat. Așa meșter, mai rar.
El își luase în calcul că poate nu duce curentul, metalele sunt strâmbe și intră mai multă sudură, i se încălzește prea tare aparatul... tot felul.  Și treaba a mers strună.
Seara la 7 după 12 ore eram amândoi rupți și ne-am dus acasă.
Deci acesta e programul de meșter adevărat!

....De fapt pe nea Fănică îl cheamă altfel, dar am vrut să îi păstrez anonimatul.

Un comentariu:

  1. Supersimpatic nea Fanica al vostru... asa mester mai rar
    Sanatate si voie buna, si terminati-o mai repede sa viu s-o vaz si eu!

    RăspundețiȘtergere