29 aprilie 2011

Salata multiculturala ( quinoa si loboda rosie, o asociere inedita


Buruieni romanesti si cereale venerate de incasi am folosit  in salata de aseara. A fost un gest spontan, cu ce aveam la indemana. Fiindca ne pregatim de plecat la tara in weekend am decis sa folosim toate verdeturile din casa, caci altfel s-ar usca. Ceapa verde, marar, ridichi, salata verde, leurda (din congelator) si loboda rosie.
Cand zic loboda ma gandesc la expresia "treci ca voda prin loboda", pe care o folosesc uneori cu puiu cand e repezit si fuge, tragand si rasturnand lucrurile in urma lui. Bucatarului nostru ii place tare mult sa spuna cand conduce si il depaseste o masina cu viteza luminii ca a trecut ca voda prin loboda. Ai vazut sigur "grabiti la volan" care tot schimba benzile, se baga in fata, nu semnalizeaza... ca voda prin loboda.
Revenind, loboda e o alta "buruiana" comestibila utila corpului nostru pentru refacerea de primavara dupa o iarna cu mai putine cruditati.
Despre quinoa am mai vorbit, ceva intre leguma si cereala,  sacralizata de incasi, care se cultiva la altitudini de peste 4000 m.  Se folosesc semintele ei care seamana cu meiul. Se pune apa cu sare la fiert (2,5 masuri) si cand fierbe se pune 1 masura de quinoua. Va fierbe la foc mic 10 min, se stinge focul si se mai lasa 10 min pana absoarbe apa.
Salata am preparat-o eu, cap-coada. Am taiat legumele: 4 cepe verzi, 6 ridichi, 1/2 capatana salata verde, 1/2 legatura marar, 1 legatura de loboda rosie, le-am frecat cu sare, am pus otet balsamic, ulei de masline, un fir de zahar si sana si am adaugat vre-o 3 linguri de quinoa fiarta.
Ne-am burdusit amandoi si a mai ramas o jumatate de portie.
Bucatarul nostru m-a laudat ca a iesit foarte buna si sunt mandra de asta!
Deci si fara talent, poti gati!

28 aprilie 2011

Din nou.... fotbal

Aseara am vazut o piesa de teatru... sau sa fi fost meci de fotbal? Ultimele 15 minute din meci m-au facut sa ma opresc in fata ecranului. Mult sange fierbinte a curs ieri prin venele jucatorilor. Ambele echipe erau spaniole (Real Madrid si FC Barcelona). A fost o lupta crancena mai mult om la om decat om la minge. Se impingeau si ziceau ca "eu n-am facut nimic", iar victimele se faceau ca mai au un pic si crapa, cateodata chiar nepatind nimic. Cred ca e foarte greu sa fii arbitru si sa iti dai seama cand e serios si cand joaca teatru. Gandeste-te ca o parte dintre jucatori sunt inca adolescenti. Ce-o fi in capul lor de adolescenti faimosi? Iti dai seama ce inseamna sa fii antrenor la vre-o 20 de "barbati" ca sa iasa cea mai buna echipa din lume! Oau! Asta da incercare! Atat despre fotbal, nu vreau sa ajung comentator de fotbal si sa concurez cu talentatii nostri de la televizor (daca ii asculti ai parte de o portie buna de ras).
Evident, n-am gatit mare lucru. Am papat "loaste"( = paste fainoase) cu sos de rosii.
Dar asta dimineata am mancat oua moi, o mancare preferata de puiu si tati a lui. Nu va scriu reteta.
M-am gandit insa sa va spun un pont pe care l-am aflat de la bucatarul nostru. Pe mine ma enervau ouale fierte fiindca atunci cand le curatam de multe ori se dadea coaja jos cu tot cu albus. Bucatarul nostru m-a invatat insa ca atunci cand le iei de pe foc le scurgi de apa fierbinte, le spargi (poti sa zgudui doar oala si se sparg de peretii ei, nu trebuie sa pui mana pe ele si sa te arzi),  imediat torni apa rece pe ele. Astfel, apa care le raceste intra printre coaja si albus , iar coaja se desprinde frumos cand le curat.
Metoda simpla si eficienta, dar atentie, e pentru ouale la care albusul  e fiert complet!

27 aprilie 2011

Prima salata

Prima salata de dupa Pasti a fost exceptionala! Dar ce poate fi asa de special? 
In primul rand, ingredientele. Nu e totuna daca ridichile pisca si sunt trecute sau daca sunt fragede si crocante, cum au fost cele din salata aceasta. Am fost in piata si le-am ales pe cele mai mici si mai prapadite. De multe ori avem tendinta sa alegem fructele si legumele mari si "frumoase", numai ca nu sunt si cele mai gustoase. Intotdeauna eu ma gandesc la dimensiunea care ar trebui sa o aiba respectiva leguma si incerc sa nu ma las pacalita de cum lucesc si de perfectiunea  celor maaaari.
In al doiea rand, o salata e cea mai buna daca folosesti legumele de sezon. Noi am folosit ceapa verde, ridichi, macris, patrunjel, salata verde. Nu are nici un sens sa te astepti la o salata excelenta acum daca pui rosii si castraveti, ardei si alte legume care in iulie - august sunt bune.
In al treilea rand, painea de casa proaspat facuta de bucatarul nostru ( cu asline, de data aceasta).
Si nu in ultimul rand, am avut sana asa ca toate gusturile s-au legat prin intermediul ei. 
Rezumat: pt. salata am folosit  ridichi, ceapa verde, macris, salata verde, patrunjel verde, cas, sare, zahar, otet balsamic, ulei de masline, sana.
Hai sa va povestesc ceva simpatic. Parintii mei, sora, cumnatul si nepotelul meu erau la masa de pranz de Pasti. Tata, ciocnind oul ii spune mamei "Hristos a inviat" , iar , nepotul lor in varsta de 7 ani replica : "dar de ce ii mai spui, ca stie deja!" (se pare ca aflase la masa de dimineata :)

26 aprilie 2011

Revenire

Cum ai sarbatorit? Vremea a fost buna, mancarea sigur delicioasa, multa si gustoasa! Iepurasul? A venit? L-ati gasit? A adus ciocolata? Lui puiu i-a adus. Puiu in ziua de Paste cand s-a trezit din somnul de dupamasa a fost tare smecher. A dormit destul de mult... si cand s-a trezit era flamand. S-a trezit, n-a zis nimic, s-a dus la ghiozdanelul pe care l-a primit unde stia ca are provizii de cioco si s-a servit, doar ii era foame. Cand am urcat la el cu gandul "oare nu se mai scoala puiu?"  era fericit, manjit din cap pana-n picioare de cioco si a exclamat radiind: PAPA!
Sa va intreb .. sau nu? Hai ca va intreb. Cate kg ati pus in plus? Eu si bucatarul nostru cate 2 de caciula. Ne-am decis sa trecem pe salate crude pana isi revine corpul de la atata mancare, si ne curatam.
Ma intrebam eu oare de ce atata carne la masa de Paste? In maghiara Husvet (=Paste) inseamna hus=carne, vet= a lua. Noi am mancat sunca afumata si fiarta, limba de vita afumata, chiftele, carnati, fleica de porc umpluta cu ciuperci, supa de carne. Toate delicioase de nu te poti abtine.
Oua ati vopsit? Eu am primit niste creioane cu gel din Germania pentru vopsit si ne-am manjit cu puiu. A fost interesant, pentru cei carora le place sa se manjeasca si pentru cei care nu au ceapa.
Eu n-am vazut culoare de oua mai frumoasa ca cea din foile de ceapa!
Partea buna cu creioanele a fost ca puiu a contribuit cu pasiune la pregatiri.
Asadar, am revenit si ne revenim, incet incet.

22 aprilie 2011

Gulyas la mama lui acasa -episodul III

Azi e Vinerea Mare si nu gatim.
Ce-ar putea urma in acest episod dupa ce gulasul a fost gatit si mancat?
Gulyas nu este doar o mancare, este o cultura. Cand ma gandesc la Ungaria, ma gandesc la gulyas, "poprica" (boia), vin bun si  bai.termale.
In acesta excursie le-am testat pe toate. Nu putea puiu sa vina la bunici si sa nu faca o baie buna. Noroc cu matusa care ne-a chemat cu ea la bai! La inceput sfiios, pana a testat cum e cu apa asta multa, ca dupa jumatate de ora sa se dea necontenit pe topoganul cu apa si sa stropeasca cu picioarele in timp ce il tineam sa faca pluta. Nu degeaba e varsator... iar apoi somn dulce si parinti linistiti :)
Sa stiti ca baile nu sunt doar pentru pensionari.... gandeste-te ce bine ti-ar prinde un masaj cu apa termala la umeri dupa o saptamana intreaga de stat la calculator!
Cat despre vin .. excursia intrecalata in timpul ce s-a gatit gulasul o leaga de acest eveniment.
Nu departe de parintii bucatarului nostru este o zona de vii si casute de vacanta pitoreasca. Ne-am delectat ochiul cu case cochete, cu natura inflorita si cu ceramica manuala .
Ar fi plicitsitor sa vorbim doar despre mancare, nu-i asa:?
Bucurati-va de zilele urmatoare!


Pivnita de vinuri acoperita de flori.




Camp de narcise galbene si lalele negre



Gulyas la mama lui acasa - episodul II

A venit si ziua in care am probat locul de foc.
La aparate este acum tata bucatarului nostru. El este maestrul in gulyas, il face cu placere si este un prilej de a ne simti bine in jurul focului, caci dureaza vre-o trei ore. Ca sa nu simtim foamea, dar mai ales ca sa ne stapanim pofta,a fost musai o tarie :)
Necesar pt. 8 persoane :
- 2 cepe mari curatate si taiate marunt
- 2 kg carne ( pulpa de porc a folosit acum ) taiata cubulete
- un castron mare de cartofi curatati si taiati cuburi
- sare, piper, chimion, boia si pt cei care vor mai condimentat ardei ute si boia iute (se  pune in farfurie)

A incalzit ceaunul, si l-a clatit cu apa calda.

 Focul nu a fost mare, doar cateva lemne, un pic de flacara.

A calit ceapa in ulei, atentie sa nu se arda , apoi a pus carnea si o cana de apa.

 La foc mic carnea a inceput sa lase grasime si sa se friga in sucul ei. A lasat carnea la facut cam o ora buna (timpul de frigere, evident, depinde de carne). A amestecat din cand in cand sa nu se prinda.


A condimentat cu sare, piper, boia dulce ca sa poata manca si puiu si chimion.


Cand a fost aproape gata carnea a pus cartofii si apa, la inceput foc mai puternic ca sa ajunga apa la fierbere.

Au fiert toate inca o jumatate de ora la foc mocnit.
Pozele se termina aici, fetele au plecat intr-o mica excursie si baietii au ramas sa pazeasca focul. Cand ne-am intors, baietii un pic suarati ca am stat cam mult, numai puiu fericit caci primise un castron de gulyas. A fost excelent insa nu a fost o surpriza caci bucatarului in cauza intotdeauna ii reuseste. Daca exerseaza de  40 de ani...


20 aprilie 2011

Gulyas la mama lui acasa -episodul I

Un gulyas adevarat este cel facut afara, in ceaun, pe foc si in fum de lemne. Am inceput insa cu o zi inainte, sa pregatim un loc mai special pentru foc. Au lucrat cot la cot 3 generatii, si iata ce bine a iesit ... pana gasesc semnul exclamarii pe tastatura asta maghiara imi pierd inspiratia...... 
Mai jos vedeti fazele construirii unui loc de foc din caramida, pe uscat ,fara mortar, avand la indemana caramizi rezistente la inghet, un harlet, o lopata, un instrument inventat de compactat pamantul si un ajutor pretios in varsta de 2 ani. 
1. Baietii au facut o groapa rotunda si au compactat-o.


2. au folosit si bolobocul....

3. au fixat in pamant un rand de caramida pe cant (asta-i pe post de fundatie)

4. au fost la sala si au "tras de fiare"- cu butucul din imagine au compactat pamantul

5. au mai pus un rand de caramida in interior, iar ca dimensiune pentru cerc au folosit o roata de bicicleta (am uitat  a o pozez)

6. au inceput sa cladeasca

7. inca un rand intercalate


8. aici puiu s-a gandit sa le rearanjeze

9. insista

10. e pus in mijlocul problemei - prea inalt, dam jos din caramizi

11. trebuie ceva spatiu intre caramizi ca sa  traga putin curentul sa poata arde focul
(au dat jos tot si le-au pus din nou mai rare)
12. tema data de mama bucatarului era sa terminam tot teancul de caramizi, deci cum nu vroiam un turn, am ajuns sa pavam cu restul putin zona unde oricum se calca cand facem gulyas

Hremzli


Pentru cei care nu stiu, bucatarul nostru de loc este de unde se agata harta-n cui, adica din Sighetu Marmatiei. Majoritatea retetelor pe care le gateste mama lui sunt de acolo.
Hremzli este o reteta evreiasca (inainte de razboi, in Sighet erau foarte multi evrei).
Este foarte simplu de preparat. Se curata cativa cartofi, se rad pe razatoarea mare (ca pentru cascaval) si sareaza, se pipareaza, se sparg cateva oua peste ei si se asteapta putin pana lasa apa. Apoi se adauga faina pana  amestecul devine pastos. Se ia cu lingura si se prajesc turte in tigaie in ulei fierbinte.
Lui puiu i-au placut, dar nu trebuie sa exagerezi cu cantitatea, caci totusi, e cartof cu  faina in ulei prajit.

19 aprilie 2011

Oua umplute cu hribe


Fiecare loc are farmecul lui. Aici, la bunici, avem caprioare. Nu stiu daca iti imaginezi ce placut si linistitor este sa dai de mancare caprioarelor! Le servesti cu buruieni si te uiti cum mesteca tacticos. Un alt beneficiu al padurii de aici sunt ciupercile. Parintii bucatarului nostru sunt culegatori de ciuperci. Ciupercile culese din padure nu se compara la gust si aroma cu champignoanele din comert. E ca si diferenta dintre rosiile de gradina de august si cele de ianuarie aduse din Turcia.
Hribe, ghebe, piciorul caprioarei, "lo fing" (in vorba populara, tradus ar fi "besina de cal"), galbiori, fiecare cu gustul lui aparte. Cei cale culeg ciuperci se axeaza pe cateva pe care le cunosc foarte bine si urmeaza regula de aur: daca nu esti sigur, o lasi acolo.
Mama bucatarului nostru face niste oua umplute cu hribe delicioase. Hribele le pastreaza uscate, deci inainte trebuie puse la inmuiat in putina apa. Dupa vre-o jumatate de ora, le pune in tigaie si le frige in ulei langa o ceapa taiata marunt, sare, piper, boia, patrunjel proaspat tocat marunt si adauga apa in care s-au inmuiat caci  si ea da aroma mancarii. Dupa ce sunt gata le lasa sa se raceasca. Separat fierbe ouale, le curata, le taie si scoate galbenusul. Pentru umplutura foloseste hribele gatite, galbenusurile, curry, ceapa verde si le pune in pat de maioneza. Maioneza o lungeste cu smatana si uneori pune putin vin alb. Ceapa verde pe care a folosit-o de data aceasta este ceapa ciorii- o versiune de ceapa perena care face doar frunze subtiri si flori lila decorative. E utila primavara devreme, deoarece creste inaitea celei clasice.
Ouala umplute sunt foarte aratoase deoarece le pune o caciulita de pasta de ardei si le aranjeaza intr-un platou de sticla.

18 aprilie 2011

Reteta de drum si spanac cu urzici

Familia fele-apa-fele-viz e in vacanta. Dar blogul nu este abandonat! Va voi incanta cu retete gatite de mama bucatarului nostru, cea de la care a mostenit talentul si inventivitatea cu care gateste.
Pana vom rezolva problemele tehnice cu pozele, m-am gandit sa va dau o reteta de calatorie. Noi am inventat-o din necesitate, deoarece puiu refuza orice forma de hrana tip "borcanel" preparat in comert. Il inteleg perfect, cand ai la dispozitie un bucatar asa de iscusit si il mostenesti, e clar ca nu mananci orice! Sunt siguara ca si puiu va fi un bucatar iscusit.
Despre ce este vorba? Despre clasica tocanita de cartofi care este solutia penru  noi de cate ori suntem pe drum spre Ungaria. Nu se strica, e gustoasa si la temperatura "camerei" adica masinii, simpla, si sigur ca o mananca. O ceapa calita, cartofi, apa, boia, sare, se fierb si gata! La inceput puneam doar pentru el, apoi ne-am gandit mai bine si am facut cantitate mai mare si pentru noi.
P.S: am ramas datoare cu o reteta: bucatarul nostru a facut o mancare de spanac cu urzici. Este ca si clasica mancare de spanac, la care se adauga si urzici. Care e raportul intre cele 2 verdeturi? Depinde de gust. Recomandam o parte urzici si 2 spanac. Se pot fierbe frunzele impreuna. Dupa ce sunt fierte le scurgi de apa si le toci in blender, cu lapte. Le pui iar pe foc si le poti adauga leurda sau usturoi si o "slobozala" de faina cu lapte si sare. Bun. Puiu a mancat! Asa "se bucura" si puiu de beneficiile urzicii.

15 aprilie 2011

Salata - fulger


Nu imi vine sa cred ca am adormit fara sa scriu pe blog.. Asa ca ma revansez cu o reteta fulger de dimineata.
Bucatarul nostru a gatit aseara, dupa cum promisese, o mancare de spanac amestecata cu urzici, dar va fi tema de data viitoare.
Asadar, salata: 1/2 capatana salata verde, 2 cepe verzi, putina leurda (noi am tocat mai multa si am pus-o in congelator si ne servim de acolo), fulgi de ovaz (pe care i-a uitat bunica la noi si altfel nu i-am manca), cas de la Lena (vecina de la tara), castravete (un intrus care nu e de sezon, inca..), paine prajita rupta bucatele. Le- a dat gust cu sare, ulei de masline, otet balsamic si un fir de zahar. Ce nu a pus si ar fi fost benefic: putin iaurt, bucatarul il recomanda  caci altfel s-ar fi inmuiat mai bine compozitia.
Eu nu l-am ajutat caci eram absorbita de discursurile domnului Allan Pease, de pe youtube, (linkul pe care l-a postat bucatarul nostu ieri ),  vi-l retrimit caci e tare adevarat ... si distractiv.
http://www.youtube.com/watch?v=_CPvhz3CUN8
Mmmmm, bun!
Puiu iara a scapat salata caci a adormit inainte de 9. Se vede ca muncesc din greu la gradinita!!

14 aprilie 2011

Fotbalul vazut cu ochi de femeie

Ce norocoasa sunt ca bucatarul nostru nu este un mare fan al fotbalului, ci este doar... fan.
De ieri a aparut un program nou in viata noastra , pe nume liga campionilor. Astfel incat experimentele din bucatarie au ramas pe locul doi, calculatorul a fost acaparat de o mana de oameni facand orice ca sa arunce mingea in poarta.  N-am inteles la inceput de ce ieri a gatit pentru trei zile, ... mancare clasica, care deja o postasem. Dar eu ce mai scriu pe blog?, am intrebat putin dezamagita... mancarea a iesit excelent, si meciul a inceput.
Pentru mine este foarte clar de ce fotbalul este o cariera de barbat. Iti dai seama, sa porti aceleasi haine de cate ori mergi la serviciu in fiecare dimineata (nu aceleasi efectiv, caci poate au 10 tricouri, dar cam toate sunt la fel). Dar cel mai grav este ca si colegii tai sunt imbracati la fel. Cum poti sa faci un compliment? Ce faini.. pantofi cu crampoane ai, si eu am la fel :) O, ce plictisitor.
Am inteles ca liga campionilor a inceput in toamna, ca si scoala. In primul "semestru " au "exersat" in grupe. Iar in al doi-lea "semestru" trec in fazele eliminatorii. Sunt foarte bine crescuti. Daca au venit in vizita si ai jucat cu oaspetii tai, trebuie sa returnezi vizita, adica sa joci si la ei acasa. Cu punctele si optimi, sferturi, etc.. n-am mai avut rabdare.
"Dar de ce sunt meciuri in fiecare zi"?
Adica  ieri, azi SI MAINE? Dar cand se termina?
Stai putin, ca la scoala, au orar, se joaca marti, miercuri si joi cam din 2 in 2 saptamani.
Excelent, iar maine nu se uita.. poate gateste ceva.

11 aprilie 2011

Salata de luni seara

"Un gascan cu .... <<pene 'ucii>> (=lucii), adauga puiu
Cum mergea pe ... << pod >> prin <<sat>>
Si-ntro mana avea.... <<papucii>>
Nu stiu cum s-a intampalt
Ca papucii lui cazura
Ce pacat, o ce pacat,
Caci erau cu-alesatura,
Fara pic de tivitura,
Ce pacat!"
Ati inteles? Puiu a inceput sa recite poezii. La tara am redescoperit Cosbuc, si se pare ca i place sa ii citesc poezii. I-am mai recitat eu, din memorie, dar e altfel citita. Si a inceput sa le completeze, pe ambele limbi (romana +maghiara) acele poezii pe care le aude de cand s-a nascut. E ca si cu semintele... le semeni, le plivesti, le uda ploaia, le incalzeste soarele, si-apoi incep sa scoata capul din pamant. Asa e si cu  puiu, care a inregistrat pe "hardul" lui si acum le scoate la iveala prin cuvinte.
In seara aceasta am avut o surpriza placuta! Ne-a iesit improvizatia, sau hai sa-i zicem experimentul! delicios!
"Ai pus coriandru in salata?", am exclamat eu. Nu chiar, dar am fost pe aproape...
In castronul de salata bucataul nostru a taiat : o jumatate de capatana de salata, o legatura de rdichi , una de ceapa si leurda. Le-a frecat cu sare, putin zahar, ulei de masline si otet balsamic.. si un pic de condiment magic "7 pipere" pe care bucatarul nosru il testeaza de cate ori poate. Separat, am fiert o jumatate de cana de quinoa intr-o cana si un pic de apa (mai tineti minte ca am vorbit despre quinoa cu legume si carne?). Dupa 10 minute de fiert la foc mic, se mai lasa putin cu capac in oala cu focul stins. Peste salata de verdeturi am pus quinoa fiarta , si nu chiar racita de tot, caci ne era foame. Mie mi-a placut asa, calduta, dar se poate ca la unii sa nu le placa deci trebuie sa astepti sa se raeasca de tot.
Cand mi-am terminat portia am intrebat "mai este?"... din pacate l-a impartit pe tot. A fost chiar delicioasa!
P.S. Puiu nu a avut ocazia sa guste, caci toate s-au intamplat dupa ce s-a culcat el. Dar pe viitor vreau  sa-i pregatim quinoa cu sos.

10 aprilie 2011

Vant, fum si realizari (orez cu lapte, printre randuri)

Ce-ai fi facut tu daca ai fi avut un copil mucos care si tuseste putin, un weekend in fata si un plan de a merge la tara? L-ai fi tinut in Cluj, la caldurica in casa (cu scandalul care venea la pachet, ca vrea afara), sau te-ai fi tinut de plan si ai fi tratat boala la aer curat, cu riscul de a fi adevarat ce prevede vremea?
Noi am ales a doua varianta. Tocmai ne-am intors de la tara, cu obrajii arzand si trupurile obosite.
Vant, vant, vant muult vant, numai in Amsterdam ne-a mai batut atata vantul! Nu mai tin minte multe din acel oras, dar vantul il tin minte! Asa va ramane si acest weekend in memoria iesirilor la tara. " Mai tii minte ce ne-a batut vantul... si ce fum a facut bucatarul nostru in casa....?"
Ei, da, aceasta e o alta poveste, hazlie. Eu, care nu ma pricep la a face focul, m-am gasit entuziasmata sa il rog pe bucatar sa faca focul cu lemne in soba (in camera, pt a ne incalzi, in loc de gaz).  Si am reusit sa ii transmit entuziasmul,  caci "avem atatea lemne, doar am taiat multa vie toamna trecuta". Bucatarul nostru stie sa faca focul , caci a copilarit intr-o zona unde gazul era doar in butelii. Scurtand povestea, ne-am umplut de fum, eu am invatat ca nu orice lemn este lemn de foc.  El, saracul, a incercat sa imi zica ca "nu avem lemne de foc", dar eu nu l-am prea bagat in seama, cum adica, nu-i destul de mare gramada de crengi in curte? ce daca nu sunt busteni? Lemnele folosite au fost cam ude si nu prea au vrut sa arda, vantul de afara batea atat de aiurea ca ne mai baga fum in casa, asa ca ne-am trezit ca e ora 9 seara si in casa nu era o temperatura sa iti poti lua pijamaua :) Noroc ca puiu nu e tare grabit cu mersul la "nani"! La un moment dat, ne vedeam ca intr-o piesa de Eugen Ionescu. Bucatarul calm sufland in foc si bagand fum in casa, eu bombanind ca hai sa plecam la Cluj, si puiu ocupat cu vorbitul pe limba lui intr-un joc proaspat inventat. Am luat o hotarare sa aerisim si s-o luam de la capat, cu gaz, si sa dormim toti trei intr-un pat sub plapuma magica a lui bunica; plapuma pe care bucatarul nostru o numeste "de lestat", caci atunci cand se baga sub ea, nu poate misca. Asa frumos am dormit ca sarmalutele inghesuite! Evident, puiu si-a facut loc, iar noi, ce-a mai ramas pe dunga.
Puiu si-a tratat raceala prin munca. Baricadat ca un eschimos, cu harletul in mana, muncea de zor asta dimineata inainte de ora 8 in groapa din curte. Bineinteles, asistat de mami. Pai daca tot te scoli cu noaptea in cap duminica, macar cateva realizari sa ai. Si am reusit, am biruit impreuna cu bucatarul nostru gramada de crengi din mijlocul curtii. Le-am taiat si depozitat sa se usuce. Te simti asa de bine cand ai avut un scop si l-ai dus la bun sfarsit, iar acum il poti admira caci e realizat!
Despre orezul cu lapte (cina de la intoarcere) Nu este  reteta oficiala, ci cea pt criza de timp : 3 cani de apa si una de orez au fiert pana aproape s-a fiert orezul. L-a stecurat, a pus apoi la fiert o cana mare de lapte (cam 300 ml) si orezul prefiert, 3 plicuri de zahar vanilinat (asa ca pt profani, dar pt conaisseurs- baton de vanilie) si 3 linguri de zahar. Puiu a ras o farfurie, iar eu de-abia am salvat o portie sa-i fac o poza (in imagine i-am pus un pic de dulceata de coacaze).

7 aprilie 2011

Salata cu drag


Sa scriu azi, sa nu scriu... hai ca scriu. Dupa meci, evident... (nu ca m-ar pasiona, dar era ocupat calculatorul)
Unele din mamicile cu care vorbesc se plang de copiii lor ca nu fac aia, sau alta, ca nu mananca, ca vor sa stea la televizor sau la calculator.
Eu am observat ca noi suntem primul exemplu pentru copiii nostri. Daca noi stam la calculator, stau si ei, daca pe noi nu ne vad ca mancam fructe, de ce ar manca ei?
Puiul nostru e ajutor principal in gospodarie. Am pus hainele la uscat impreuna (nu conteaza ca jumatate au ajuns si pe jos), a adus farasul, l-a tinut si l-a dus singur la gunoi.Dar cel mai bine este ca am facut o salata impreuna.
Ce e asa deosebit la acesta salata? Pantru noi, manutele care ne-au ajutat.
Ingredientele sunt clasice :ridichi, salata verde, leurda, ceapa verde, varza, marar, zahar, sare, ulei de masline si otet balsamic. Bucatarul nostru ar fi vrut sa puna si cas, cartofi, oua, dar pentru fiecare a gasit un motiv sa le excluda.
Si tot azi, puiu la cei 2 anisori ai lui a invata cheia unei salate buna : sa o freci cu mainile !! Ca sa se intrepatrunda gusturile si sa lase zeama.
A gustat. Ridichea nu e buna, salata... parca dar cam inecacioasa si s-a decis sa ne serveasca pe noi.
A fost delicios!

5 aprilie 2011

Supa de urzica


Nici nu iti poti imagina cat de buna e urzica pentru organismul nostru! Eu cand m-am interesat putin, am fost uimita! Are multe vitamine si minerale (fier, ca toate frunzele verzi). Te poti trata cu ea din cap pana-n picioare, pe din-auntru si pe din-afara! Te invit sa cauti pe google beneficiile urzicii, caci lista e prea lunga sa o introduc aici.
Eu am cumparat urzica din curiozitate, anul trecut. Bucatarul nostru a gatit-o, dar fara carne si nu mi-a prea placut, avea gust de iarba.
Dar azi a facut o supa delicioasa! Pana si puiu a zis ca e buna!
A folosit 3 gramezi de urzica (de 3 lei), macris si leurda pe care le-a fiert. Cantitate de macris si leurda variaza in functie de cat de acru (de la macris) sau de iute (de la leurda)  doresti sa fie supa. La noi a iesit blanda, ca sa o manance si puiu.
Separat a fiert un pic de carne afumata (mai mult piele si os, cu care nu mai faceam nimic); se poate folosi orice zeama de carne fiarta (eu sustin sa se foloseasca si zeama de carne, nu doar verdeturi).
"Buruienile" fierte le-a dat prin blender, a adaugat zeama de la carne si putina zeama in care au fiert si le-a pus iar pe foc, pentru a le fierbe cu o "slobozala" de faina cu iaurt (in loc de smantana, caci n-aveam). In final a iesit o supa crema mai lichida.
Simplu, usor, cu un gust de nedescris!

4 aprilie 2011

Salata cu leurda


De cand asteptam eu ziua de astazi! Si nici nu stiam cand va veni, ci doar eram increzatoare ca va fi. La ce ma refer? La "iti place la gradinita? - da" si la faptul ca nu a mai plans deloc azi. Se pare ca puiu e mare si s-a adaptat.
Te-am dezamagit putin in ultimele zile, ai tot deschis blogul si .. nimic nou.. Ei, "am fost la sala" la gradina noastra si dupa o iarna de anchilozare, ne resimtim. Bucatarul nostru a "tras de fiare" adica de grebla, sapa, lopata si alte instrumente folositoare si am reusit sa terminam cu semanaturile din prima tura. eu am avut "fiare" mai blande - grebla mai mica, sapaliga, si foarfeca. Dar nu m-au scutit de efort. Ne place tare mult ce facem cu gradina! Azi, ratacind prin piata mare,  am facut rost de samanta de macris si de hasme si am descoperit ca a venit vremea leurdei. 
De leurda am auzit de la chinezoaica care gateste foarte bine la un mini fast food pe Horea.
Leurda are un gust fin de ustuoi, este un "usturoi salbatic", dar mai putin puternic si mult mai bine tolerata de catre organism . este un "purificator" al organismului  si cu ajutorul ei se trateaza boli cardiace, de tensiune.
Eu am luat -o din curiozitate, caci nu mai mancasem cruda.
La salata pe care am facut-o am folosit 3 ridichi rosii, 2 cepe verzi, vre-o  10 fire de leurda, o capatana mica de salata verde rupta marunt, cas " de la lena" (adica de la vecina noastra de la tara care este ciobanita)si masline feliate.  Bucatarul nostru a adaugat ulei de masline, otet balsamic, sare  si 2 fire de zahar si le-a frecat in maini ca sa se patrunda gusturile.
Leurda nu s-a mai simtit efectiv in salata (in comparatie cu usturoil care se distinge in mancare) dar gustul a fost unul special!
Va recomand cu caldura sa folositi leurda acum, cand e sezonul!