30 martie 2011

Kamut- experimentul nr. 1


Cum iti dai seama ca o mancare a inceput sa se strice? Dar inca nu miroase... eu o dau bucatarului nostru sa o guste, caci nu sunt sigura (pentru mine fiecare mancare care este putin acra, mi se pare stricata). Iar el, se prinde dupa ce a luat o lingura buna din ea si cand e gata inghitita ultimul gust este putin acidulat.. ca la apa minerala cand faci "eeeeeeeehhh". Pe scurt, azi n-am avut parte de cina. Puiul mi-a facut program si m-a alergat toata dupamasa iar cand in sfarsit a trecut pe taramul viselor, am incercat si eu cateva variante din frigider. Primele doua n-au trecut testul bucatarului, asa ca a trebuit sa ma multumesc cu desertul :)
Kamut e un grau special, cultivat de egipteni din timpuri stravechi. N-am gasit foarte multe retete pe net cu el. Noi am planificat o mancare din el, dar dupa ce l-a fiert si l-a gustat, bucatarul nostru a spus ca parca s-a potrivi sa faca ceva dulce din el.
A lasat kamutul la inmuiat de ieri pana azi si l-a fiert cam 30 min. Oricum, nu stim daca se poate fierbe mai bine sau nu, data viitoare incercam sa-l fierbem mai mult timp... poate sub presiune. Are o coaja groasa care nu s-a spart odata cu fierberea. Dupa ce l-a fiert in apa cu sare a pust cam 3-4 linguri   de kamut intr-un bol, o lingura de miere si lapte (el, rece, eu l-am incalzit fiindca mi se face piele de gaina de la cel rece) si l-am mancat. Ce sa zic, a trebuit sa rumegam pe el mai mult timp si cam scartaia intre dinti. Dar gustul era bun, nu mai tin minte cum e arpacasul si daca seamana cu el, caci n-am mancat demult o coliva.  Oricum, pentru primul experiment, a iesit o surpriza.
Pana si puiu l-a gustat (simplu, fara miere si lapte) si a mai cerut cateva linguri, era in asteptarea grisului cu lapte si a vanatorii de iepurasi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu